I miei Video clips furlans

Loading...

2 gen 2008

L'abc dal furlan

I gjaponês, a si domandavin cemût mai che dutis lis plui grandis invenzions a vignivin da l'Europe e, crodint di cjatâ le formule magjiche par fâ cualchi yen di plui a si son mitûts a studiâ il câs fasint statistichis e vie indenant. Ce ano cjatât? Che il plui grant numar di invenzions, sa vegni da l'Europe, a vegnin soredut da l'Inghiltere. Ce vuelial dî?
Jo o crôt ch'al sedi dome une cuistion di feminis.
O crôt che ogni popul al vedi lis feminis ch'al merite e che ogni omp, al é ce ch'al é secont le femine ch'al a in cjase.
Secont le femine ch'al à, l'omp al puès deventâ o plui grant o plui piçul e pe educazion dai fruts al é compagn. Nue marilenghe zence le mâri.
Esagjerant un tininin e zence tignî cont des particularitâts al si puedarès dî che tant che le femine aé sotomitude come par esempli tai paîs arabos, l'omp a nol a nuje voe di creâ, di sorpasâsi, di inventâ ma dome di stâ cemût ch'al é cirint di no pierdi ce ch'al à (Il privilegjio di esi il paron di cjase ancje s'al é il plui mone).
Le femine a i rive tal jet zence ch'al vedi a concuistâle alore a nol covente ch'al ledi a cirî le lune par nissun. Stesse rôbe pe femine. Le so motivazion aé chê di educâ i fruts tal spirit de religjon e vonde.
Tal paîs d'Albion, invesit al é simpri stât il contrari. Lis feminis e an vût il dirit di sei regjinis fin dal principi e par un omp, a nol é simpri stât facil di vêle vinte cun lis feminis. Al a scuignût combati par concuistâlis e chest ju a sburtâts a inventâ un frac di maniêris par podê convincilis o cul cûr o cun le imagjinazion.
Viodint le regjine d'Inghiltere fâ il so discors di Nedâl, (Le regjine a é ancje il capo de glêsie) o ai pensât ae difarence di stîl e di dignitât enfre i inglês e nô. O sin veramenti in tun âltri mont. Pasolin al diseve bielzà tal 62 che l'Italie a é fate dome di petegoleçs e infat, baste viodi la Rai indulà che i omps, spès ancje plui piçui di stature a son deventâts plui petegui che lis feminis.
Daspó, le nestre educazion secolâr ,dute fate sul timôr predicjât de glêsie, nus a di spès fat restâ tal stès puest o frenâts tal inovâ come puars Galileos.
Risultât: S'al si varès di fâ une statistiche, al sarès plui talians adultos pronts a crodi ai miracui che fruts di chei âltris paîs pronts a crodi al babbo natale.
-Fâs il brâf, si racomande in Italie ai fruts.
- Be a man, a si racomande in Inghiltere.

Tai cors d'inglês par stranîrs le musiche aé simpri stade doprade come un bon propulsôr pedagogjic. Chiste cjançonete che fâs part dal repertori de BBC a é une nursery rhymes.
A é stade stampade prime dal 1900 ma a si dîs ch'a vegni di cualchi secul indaûr tramandade di bocje in bocje da une gjenerazion a chê âltre e nus mostre che bielzà in chê vôlte le mentalitât a ere difarente de nestre e ch'al si puès dî che l'avenîr da l'omp al é in te femine.

Nessun commento: